Renașterea unui demon

De ce să plângi, înger frumos,
Tot rătăcind în noapte
Când sunt doar rânduri de prisos
În haosul din șoapte.

Doar un regret se va ivi
Și nimeni ca să-l simtă
Căci te alungi spre a trăi
Ce alții vor să mintă…

Cum au făcut-o pân’ acum
Acei mișei sălbatici,
Pierdându-se în nori de fum
De se voiau dramatici.

Și tu mureai, încet încet,
Blestemând suferința…
Până un demon în secret
Ți-a văzut dulce ființa.

Sclipind aievea prin decor,
Zâmbeai cu toată gura
Când îl priveai cu mare dor
Și-ți dăruia căldura.

Căci tot abisul din trecut
I-a pavat drum spre tine
Ș-acele temeri de demult
Sunt astăzi doar ruine…

Tu c-o atingere pe cord
L-ai distras din suspine
Și a simțit cum duhul mort
Se lumina prin tine.

Dar ești departe în amurg
Și nu-i asculți iubirea
Ce a pus viață-n al său gând
Când i-a luat nemurirea.

photo_2017_04_04_14_24_45

Pictura anexată aparține site-ului Pinterest.